Ne este bine? Hm! Va fi bine? Hmmmm! Ne-a fost vreodata bine? Aiurea... Dar nu trebuie si nici nu vreau, acum, sa fiu patetica! Nu e cazul... care este!? Va veni un an nou-nout - deci sigur va veni si primavara. Chiar nu mai conteaza daca ne-a fost, daca ne este sau daca ne va fi bine!! Zic astrologii, din sursele lor indepartate, nebuloase si sigur stelare ca noua, celor nascuti in zodia Pestilor, ne va fi bine si foarte bine in 2010... Asta-i buna rau: hi-hi-hi! Pacat ca nu avem noi, Pestisorii, si oaresce labute, ca sa ne intoarcem cu burticile si labutele in sus si sa ne prapadim de ras... asaaaa, si se holbeze tot Zodiacul la noi cu nedumerire si - de ce nu? - cu spaima: "...aoleo, au innebunit Pestii!!??". Va spun eu si luati aminte: mai bine asa, adica sa innebunim noi, Pestii, decat...Lupul! Eeeii, dragilor si dragelor dar mai sunt pana in 2010 cateva ore bune si nu are rost sa fim rai, invidiosi, stresati sau nervosi! De ce? Pentru ca am primit asa, ca un impuls benefic - un fel de sut in fund - am vrut sa zic un pas inainte - adica un fel de mesaj....CA VA FI BIEEEEEE si va pup pe toti! Aoleo, am innebunit?

Cui foloseste?

Vremea si vremurile! Ehe, uite-asa a venit si iarna! Cu viscol si zapada ca oricum n-avem multe, dar iarna n-a vrut sa lipseasca de la apel! Ce n-avem? Pai n-avem stare ca n-avem guvern de vreo trei luni, n-avem chef de nimic ca nu ne mai plac vremurile si vremea, nu? Cum sa-ti placa iarna in Bucuresti? Orasul se transforma intr-un monstru jegos! Ca, de, n-avem o Capitala cum se cade - la 20 de ani de la ce-o fi fost!? - ca nu ne conduc oameni cumsecade!! Si dam in gropi, ne injuram ca prostii, ne tamponam cu masinile, ne calcam pe picioare in autobuze si tramvaie! Aaaa, am uitat... avem ceva! Avem totusi un presedinte ales!! Al cui? Al tuturor romanilor... parca asa zicea! Qui prodest?

Cu bulgari de zapada-n maini de Nichita Stanescu

"Cu bulgari de zapada-n maini/azvarl in focul vesnic./O zana, ninsa saptamani,/imi tine luna sfesnic//cand, aplecat si incordat,/in focul vesnic bulgari reci/azvarl, mai alb, mai nepatat/decat au fost in veci.//Se stinge? Nu se stinge, nu!/El arde-n flame lungi si iata/spranceana mea-i de fum acu'/si fruntea incordata.//Apa si foc, gheata si fum,-/azvarl si strig, azvarl si strig:/Priviti-ma, traiesc si sunt acum,/si ma las nins si nu mi-e frig"

...citire de la fiica mea, un fin obsevator federal!

Plasa cu cadouri

Dimineata, frig, ceata... ramasesem fara tigari, cafeaua aburea in ceasca. Cu o graba demna de fapte mai bune, mi-am tras ceva pe mine si, ca teleghidata, fuguta la magazinul din colt, ca de, e non-stop, pentru d'astia, care nu mai stiu de capul lor... Este mic, mititel (magazinul, adica!), nici cat o bucatarie dintr-o garsonioera confortII, dar mereu aglomerat si foarte, foarte friguros! Cu nasul rosu de frig, vanzatoarea ne privea cu ochi dusmanosi si rai... O doamna, intre doua varste, rebegita de frig, cere o punga de zahar, ia restul, numara gospodareste monedele si le asaza meticulos in portofelul uzat si nefiresc de subtire. Da sa plece... se intoarce: "...Mi-au dat aia de la partid aci in fata blocului... o plasa... cu cadouri... un pix, o umbrela si o carte". Da iar sa plece... Nu vorbea cu cineva anume: "O umbrela, pentru ce? Ce, daca ma ploua, le pasa lor? Si cu pixul ce sa scriu? Cati bani iau la pensie, ca fac economii pentru o punga de zahar?". Da sa plece, ca vanzatoarea se uita deja crucis (de nesomn probabil, ca nervoasa si urata e mereu!), dar iar se'ntoarce: "Si cartea de ce sa o citesc, ca mai bine scria ala despre mine, cum ma perpelesc de la o zi la alta.. eeee, n-avea final fericit, nu?". Nu se mai intoarse... Mi-am aprins o tigara asa, pe inima goala, pana acasa, ca sa nu injur pe strada de ei, de mama lor, de partide si alte alea, dar mai ales de plasele lor cu cadouri!

http://www.youtube.com/watch?v=pIc3qXC6ONc


Iarna nu-i ca vara, mai ales la Slanic!

DE GUSTIBUS...(in traducere libera CUM VA PLACE?!)

"Les sanglots longs,/Des violons/De l'automne/Blessent mon coeur/Monotone.//......Et je m'en vais/Au vent mauvais/Qui m'emporte/Deca, dela/Pareil a la/Feuille morte.//" - Chanson d'automne de Paul Verlaine sau "Prelungi fiori/Curg din viori/Autumnale,/Melancolii,/Monotonii si jale//....Si ma tot duc, /Pe vant apuc/Iar el ma poarta/Din loc in loc,/Cum poarta-n joc/O frunza moarta"//

...DE SPERIETURA

Gata, am inteles cum este cu Hallowen-ul... Te pregatesti cu prajiturele, cu bombonele, te strofoci sa-ti decorezi casuta cu zdranganele si... astepti ciocaniturile in usa (sau sa taraie soneria de la interfon, nu?). In sfarsit, cu un zambet larg, deschizi optimist usa... Ce daca iti sare inima in gat cand vezi moartea cu o coasa mare tintind amenintator spre picioarele tale?; ce daca iti tremura sufletul cand ditamai vampiroiul, cu siroaie de sange pe fata, se uita fix la gatul tau clantanind din coltii galbeni?; ce daca simti ca ti se zbrleste parul in cap cand o hidosenie paroasa iti scuipa ceva in fata? CE DACA??!! Trebuie sa zambesti, sa imparti bombonelele, prajiturelele, zdranganelele, toate cele, ce-o mai fi, sa se duca pe pustii!! Eeeeee, ce ne speriem noi asa usor, e sarbatoare cu origini ancestrale... vesela.. ptiu...drace! Unde esti tu, Tepes Voda... si ce-or fi avut cu tine?

...DE TOAMNA NEBUNA...

Ploaia, frigul sau sfarsitul de saptamana... nu stiu!? Dupa o imbulzeala strasnica, imbranceli, ghionturi si "inaintati mai in fata!" reusesc sa ma urc in tramvai. Totusi se petrece ceva... atata lumet, incotro, asa in buza noptii, pe cancerul asta de vreme? Nu se poate: un LOC LIBER... Multumita, dau sa scot cartea, dar n-apuc... Langa mine se posteaza o fatuca, plescaind de zor un kil de guma drept in urechea mea dreapta (cu care , din nefericire, aud foarte bine!!!) . In toiul plescaiturilor a zbierat pret de trei statii la telefon: "Fato, esti, tampita, cum sa nu vii!!? E promotii da moare lumea! Vezi ca vine si bolnavu' ala... ii spui ca io nu sunt"... Agitata rau fatuca: i se leganau amenintator toartele (din aur??) din urechi si toasca de moasa comunala se sprijinea mine-mersi de umarul meu. La a treia statie trecute fix stiam tot: "bolnavu' ala" era, de fapt, prietenul ei (!?) si, undeva, la a patra statie, se inaugura noul mall din cartier... Hi,hi,hi!!

TOAMNA de Rainer Maria Rilke

Cad frunzele, cad ca din departare,/de parca vestejesc gradini in ceruri,/cu gesturi de negare cad, de-a randul.//Iar noptile, cum cade greu pamantul/din toate stelele, intr-o insingurare./Noi toti cadem. Si mana asta, iata./Caderea, vezi, e-n toti si in oricine.// si totusi, este Unul care tine/nespus de bland, pe maini , caderea toata.

am reusit

am reusit