marți, 3 august 2010

SI TOTUSI... ISTORIA SE REPETA!

   Inainte de decernarea premiului Nobel pentru literatura au loc lungi dezbateri ultrasecrete. Nimeni nu a aflat ce discuta acolo membrii juriului, dar opera laureatului premiat are, mereu alaturi, si motivatia  juriului de la Academia Suedeza. S-a tot vorbit... pe la colturi cum ca premiul  ar avea importanta geopolitica, ca se face, de fapt, o promovare a valorilor unei culturi, ca de ce cutare scriitor si nu altul, si cate si mai cate! M-am convins  - ca o mare iubitoare de literatura! - ca nu este asa. Premiatul este, intotdeauna, un geniu literar! Punct! Doar cine nu citeste cu sufletul poate marai si stramba din nas si daca cineva face asa mai bine n-ar mai citi! Naghib Mahfuz, scriitor de limba araba, a luat premiul Nobel pentru literatura in 1988 -   din opera lui nu se tradusese nimic atunci la noi - dar dupa ce am citit si  Akhenaton, cel ce salasluieste in adevar , Editura Polirom, m-am convins ca in orice limba ar scrie cineva, geniul nu poate ramane ascuns... In primul rand, personajele iti taie rasuflarea: Nefertiti, Amenhotep al IV-lea, Tutankamon... etc. isi "preumbla" anatomiile - reale! - prin toate paginile romanului, ca si cum ne-am fi "despartit "de ei ieri cu o ultima stangere de mana.  Egiptul antic este recreat minutios si... fara  nici o aparenta emotie:  templele, piramidele, faraonii, preotii, sclavii "defileaza" prin fata noastra ca intr-un film documentar facut de BBC, dar cu personaje reale! Romanul, mic ca... intindere, te acapareaza, te uimeste prin stilul simplu, sec, cu fraze scurte si la obiect.  De-abia la sfarsit, cand incerci sa-ti tragi rasuflarea, te gandesti ca nu ... te-ai gandit cum a ajuns povestitorul in antichitate - ce importanta mai are?!  - ca ce-or fi avut contemporanii cu bietul Akhenaton, pe care in viata fiind, l-au si "clasificat" drept Ereticul sau Cel Nebun . Daca esti atent, iti dai seama ca romanul este o satira la... contemporaneitatea scriitorului, un fel de rasu' - plansu', pentru ca, trebuie sa stim, scriitorului  - reprezentativ pentru lumea araba! -  Naghib Mahfuz , in viata fiind, i s-au interzis doua romane sub acuzatia de  blasfemie. Si cand stii asta, iti dai seama imediat de ce bogatia parfumata de imagini, culori si  personaje din Akhenaton... te-a acaparat: religia viitorului, monoteismul, nu trebuie sa produca fanatism! Suntem toti ai acestui pamant si ai aceluiasi Creator, atunci de ce sa ne uram, de ce sa ne ucidem, de ce si de ce... Si, cum spuneam la inceput, stie juriul de Stockholm ce face si mai ales cum face!!

Un comentariu: